Peştera Gang, adăpostul haiducilor

Peştera Gang este una dintre cele mai mari peşteri uşor vizitabile din Ţara Făgăraşului. Plină de legende şi fapte istorice, peştera Gang este o minune a naturii, un loc în care natura respiră sălbăticie şi forme geologice spectaculoase. Gang

Peştera este situată în amonte de sătucul Paltin, comuna Şinca Nouă. Pentru încărcătura istorică şi legendară a locului, ne-am dus să o vizităm împreună cu un „om al locului”, Gheorghe Scurtu. „Din părinţi sunt şincan, acolo m-am născut şi acolo mi-am trăit copilăria”, îşi începe povestea vieţii un om de vreo 70 de ani, care după căsătorie s-a mutat la Mândra.

Peştera Gang este situată la aproximativ 15-20 de kilometri de centrul comunei Şinca Nouă. Numele ei vine de la gangul săpat în calcar de către un afluent al Pârâului Găunoasa, numit Pârâul Gang. Peştera are două intrări: una largă, în care se poate intra fără prea mare efort, şi una mai îngustă, aici fiind nevoie de ceva efort, asta pentru că se poate intra numai de-a buşilea.

Din Paltin turiştii sunt ghidaţi de indicatoare turistice, dar pentru a nu rata locul exact de intrare în peşteră, fie cel îngust, fie cel larg, un ghid sau un cunoscător al locului este numai bun.

Este bine ca la plecare să nu uitaţi să puneţi în bagaj şi câte o pereche de cizme, asta pentru că în toată peştera pârâul îşi cântă melodia lui, săpând încet şi sigur calcarul din ea.

 

 

Peştera, casă pentru doi haiduci

Peştera Gang să tot fie lungă, îngustă, pe alături nu foarte înaltă, dar cu o lungime totală echivalentă cu aproximativ trei apartamente de câte trei camere destul de spaţioase.

Gang - din interiorul pesterii spre exterior
Din interiorul peşterii spre exterior

Dovadă stă şi faptul că nenea Gheorghe ne arată că în peşteră se păstrează o cameră cu pat şi masă: „priviţi acolo, în văgăuna aceea, chiar dacă este întuneric, există un pat şi lângă el o masă, ambele din pământ. Ce vizibilitate bună aveau haiducii spre gura peşterii”, ne explica el într-o beznă fantastică, deşi foloseam şi câteva lanterne.

Haiducul Benu Cîrsti

„Au fost doi haiduci care s-au adăpostit aici. Unul este Benu Cîrsti, vânător iscusit, fratele străbunicului meu. S-a înrolat în armata austro-ungară, cu centrul la Ohaba. De aici a dezertat, s-a ascuns mai întâi la moara din Ohaba, unde a fost ajutat de oameni. De aici a fugit la Strâmba, unde există nişte stânci înalte, iar apoi a venit la Gang”, a mai spus omul.

Povestea dezertorului haiduc este una interesantă, mai ales că nici aici în peşteră nu şi-a pierdut mult timp, ci a trecut munţii, unde s-a întâlnit cu Badea Cârţan. Despre întâlnirea lor scrie şi în cartea „Judecata lui Badea Cârţan”. Amănunte despre acest haiduc nu se prea cunosc, asta pentru că rudele lui au încetat să-l mai amintească urmaşilor, le era ruşine pentru că era considerat dezertor.

Agromar
Demgy
Firma servicii renovare
Spalatoria Aqua Carpet
Victoria Federal IFN
Florian Shaorma
Reno Depo

Haiducul Bălan

Gang - intrarea ingusta a pesterii
Intrarea îngustă a peşterii Gang

Despre haiducul Bălan se ştiu multe legende, a fost imaginat ca un erou care lua de la bogaţi şi dădea sărmanilor, dar şi ca tâlhar la drumul mare, care a făcut mult rău. Fie că sunt legende sau nu, cert este că de viaţa lui se leagă şi Peştera Gang.

„Peşterea Gang era locul preferat al haiducului, greu accesibil la acea vreme, unde nici potera nu se încumeta să îl caute”, îşi începe descrierea Gheorghe Scurtu.

După poveştile pe care le-am mai auzit şi de la alţi localnici, dar şi din alte reportaje, haiducul Bălan s-a născut la Prundul Bârgăului în primii ani a secolului XX, într-o familie de ţărani ardeleni.

Bălan a dat dovadă încă din copilărie că este înzestrat cu o fire violentă şi inteligenţă malefică pe care nu ezita să le folosească pentru rezolvarea celor mai mici conflicte. Nu avea prieteni şi nici nu îşi dorea. Adolescenţa a fost marcată de moartea pe front a fratelui său Toader, moment care a declanşat revolta tânărului Bălan împotriva condiţiei sale sociale. În mintea lui se înfiripase ideea de a deveni bogat prin orice mijloace, nu dorea să rămână toată viaţa legat de munca pământului.

În toamna anului 1922 pleacă de acasă fără o ţintă precisă dar pus pe căpătuială. Partea frumoasă a poveştii apare în momentul în care acesta se îndrăgosteşte de o fată din Codlea, fată cu stare, pe care părinţii nu o lasă plecată de acasă. Se spune că, într-o seară, Bălan a urcat-o în şaua calului şi s-a făcut nevăzut. Ajuns în apropiere de peştera Gang, a dat peste un cioban  a cărui stână adăpostea câţiva poteraşi deghizaţi în oieri, şi astfel Bălan a trebuit să îşi lase sloboadă aleasa inimii pentru a scăpa cu viaţă.

Haiduc, poker şi răpire

Nenea Gheorghe are şi o altă variantă: „Haiducul avea origini prin Vâlcea, era ucenic la un atelier de cizmărie în Şinca Veche ce aparţinea unui sas”. Gang - una din incaperile pesterii

Bălan, după cum îl dezvăluie chiar şi numele, era deştept, frumos, harnic şi îndemânatic la toate treburile. „Pentru că la atelier dădea dovadă de inteligenţă, a fost lovit la un moment dat peste faţă de către sas, care i-a aruncat şi replica: „să mai taci când vorbesc eu”. De furie, haiducul la îmbrâncit pe sas, care s-a lovit puternic la cap. Din cauză ca a crezut că a murit, Bălan a fugit în pădure” a mai povestit Scurtu.

Tot el şi-a continuat povestea cu faptele de la Restaurantul Căprioara, înspre oraşul Codlea. Aici, nimeni nu îl ştia la faţă, dar toţi vorbeau despre el. La o masă, patru bogătani jucau poker şi ameninţau că îl omor pe Bălan. Atunci haiducul şi-a scos arma, i-a omorât şi a răpit-o pe fata crâşmarului, o fată deosebit de frumoasă.

A ajuns cu ea la râul Strâmba, unde-şi spăla cămaşa. „Există şi o frumoasă doină dedicată Haiducului, care vorbeşte despre momentele acestea. De aici ştim că la o stână doi poliţişti, deghizaţi în cioban, l-au aşteptat pe haiduc şi atunci când îşi spăla cămaşa în râu l-au rănit. A fost dus la primărie în sat, iar haiducul le-a spus următoarele: „şi eu aveam posibilitatea să vă omor, dar nu am făcut-o, ştiam că aveţi copii”. L-am cunoscut pe unul dintre poliţişti, a murit la bătrâneţe, s-a stricat de cap, înnebunise”, a mai spus Scurtu.

(Alexandru Socaciu)


Apreciază
Distribuie