Femeia de pe banii României! Care ar putea fi ea?

Patriarhatul pare să fie o caracteristică a poporului român. O solidă dovadă în sensul acesta, printre altele, ar putea fi considerat şi faptul că pe banconotele României nu au avut cinstea să strălucească decât bărbaţi. Istoricul Nicolae Iorga, compozitorul George Enescu, pictorul Nicolae Grigorescu, pilotul Aurel Vlaicu sau dramaturgul Ion Luca Caragiale au fost oamenii banului românesc. În sensul că BNR i-a tipărit pe banconote de-a lungul timpului şi i-am purtat cu toţii în buzunar sau i-am dat la schimb pe pâine şi lapte! Ţinutul României de astăzi fie nu se poate lăuda cu suficiente femei remarcabile, fie deşi şi-au lăsat adânc amprenta în constituirea şi ridicarea neamului românesc, au rămas departe de banii României.

Anul 2019 este este menţinut de către autorităţi ca obiectiv pentru adoptarea monedei unice, euro, aşa încât o femeie pe banii României, din interiorul acestei ţări, nu este decât o iniţiativă utopică. Dar dacă demersul ar fi posibil, am fi curioşi care din femeile României ar merita onoarea să se afle în buzunarele bărbaţilor!

Am întrebat economişti, istorici, profesori etc. şi am aflat nume de mari doamne cu chipuri potrivite pentru a fi imprimate, în relief, pe polimer.

Eugen Ovidiu Chirovici – economist, scriitor

,,E foarte simplu: Regina Maria a României (1875 – 1938), soţie a Regelui Ferdinand l şi nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii. A militat constant şi inteligent pentru o apropiere a României de Antanta, iar în anii grei ai Primului Război Mondial a fost una dintre cele mai strălucite pilde de eroism şi dăruire patriotică. A încurajat artele şi literatura, punând bazele primei ,,fundaţiuni” culturale româneşti (Iaşi, 1926), instituţie care va purta numele soţului ei.”

Lukács Árpád – profesor istorie

,,Este o decizie grea. Eu m-am gândit la Ana Aslan, Martha Bibescu, Hariclea Darclee. Dacă ar fi să apară pe bancnotele româneşti o personalitate, cea mai potrivită ar fi totuşi Regina Maria, pentru contribuţia sa incontestabilă în plan politic şi cultural, dar mai ales pentru locul câştigat în inimile contemporanilor şi în imaginarul istoric românesc. Dar nu pot trece fără să formulez şi o primă alternativă, respectiv Ana Aslan, pentru valoarea universală a operei sale în domeniul medicinei. Mai mult, spre deosebire de atâtea personalităţi ale culturii româneşti, ea a realizat toate acestea în propria ţară…”

Mariana Şandru – profesor chimie, solist

,,Mi se par potrivite mai multe femei pentru demersul acesta. Încep cu Marie Curie, care împreună cu soţul ei francez, au descoperit radio-activitatea. Voi continua cu Ana Aslan, directoarea Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie, care a devenit cunoscută pentru fabricarea produsului Gerovital împotriva îmbătrânirii. Nu e de uitat nici Ecaterina Teodoriu, sublocotenent în armata română, care a participat pe front iniţial ca soră medicală, apoi a condus un pluton. În această ultimă calitate a căzut eroic pe câmpul de luptă, cu un glonţ în piept. Toate cele trei au fost reamrcabile prin moralitatea şi verticalitatea lor!”

Ion Funariu – profesor limba română

,,Aş propune-o pe Doamna Stanca pentru faptul că a fost singura principesă care şi-a însoţit voievodul în luptele lui vitejeşti pentru unirea tuturor românilor într-o singură ţară. Drept exemplu, l-a însoţit pe Mihai la Făgăraş, cât timp el a fost voievodul Ardealului. Este şi o personalitate de anvergură naţională, iar în plus este şi româncă, spre deosebire de reginele României, care toate au fost străine.”

Florentin Olteanu – istoric

,,Regina Maria! Întreaga ei viaţă a fost dedicată României. S-a considerat o fiică adoptivă a românilor! A avut un rol de exccepţie la înfăptuirea Unirii din 1918 şi a înfruntat vitregiile războiului, cu boala şi pericolul lui. Împreună cu alte femei a purtat de grijă răniţilor de pe front în Primul Război Mondial (1916-1918) şi în războiul balcanic de la 1913. A fost un model de femeie de stat.”

Ion Mehedinţu – doctor, preşedinte Comisia de Cultură

,,Regina Maria este probabil singura care merită onoarea aceasta. Cunoscută drept ,,mama răniţilor”, prezenţa şi atitudinea ei au ajutat foarte mult pe front, deşi nu era cadru medical de specialitate. Câte dintre reginele lumii au mai făcut asta?”

Cornel Teulea – dramaturg, profesor

,,Monica Lovinescu este cu siguranţă o personalitate formidabilă, care a făcut pentru cultura română ceea ce nu a făcut aproape nimeni în perioada comunistă, prin informaţiile, comentariile, analizele literare şi filosofice pe care le făcea pe postul Europa Liberă, în cadrul emisiunii ,,Teze şi antiteze la Paris”. Pentru majoritatea românilor, ea a fost principala sursă de informare în acest sens. Ca variantă secundară, aş opta pentru Hortensia Papadat Bengescu”.

Michela Judele, director şcoală

,,Ecaterina Teodoroiu, acea Ioana d’Arc a României, este personajul pe care îl admir cel mai mult şi care ar fi cel mai potrivit pentru asta. Armele şi războiul sunt ale bărbaţilor şi cu toate astea le-a servit şi ea. S-a jertfit în tranşee ca un soldat. Este un simbol, este o dovadă că o femeie poate fi şi soldat! Atunci când unul din familie, respectiv fratele ei, a murit pe front, dintr-un sentiment nobil, l-a înlocuit. Pe plan secund aş mai aminti de Ana Aslan şi Zoe Dumitrescu Buşulenga.”

Viorica Bica, bibliotecară

,,Aş opta pentru două personalităţi: Martha Bibescu şi dr. Ana Aslan. Scriitoare, poetă, membră a Academiei Regale din Bruxelles, Martha Bibescu a fost, indubitabil, una dintre cele mai admirate femei ale vremii ei. A fost dăruită cu o frumuseţe şi graţie princiare. A frecventat şi a cucerit saloanele aristocratice ale lumii prin farmecul inteligenţa şi spiritul ei cultivat. S-a bucurat de preţuirea regelui Ferdinand, a prinţului de Windsor, a lui Chamberlain.  Nutresc o admiraţie crescândă pentru asemenea spirite enciclopedice.  Dr. Ana Aslan, medic, specialist în gerontologie, academician, si-a urmat „calea regală” a studiului şi consacrării. Devotată profesiei, a avut o carieră care i-a adus celebritatea mondială. Pentru noi toţi, este un model al perseverenţei, al pasiunii pentru cercetare.”

Gheorghe Dragotă, muzeograf

,,Încep prin a fi subiectiv şi a spune că mi-ar plăcea ca pe bancnotele noastre să apară chipul unei făgărăşence. Maria Manciulea este din Părău şi este cea care a călăuzit trecerea trupelor române peste Olt, în zona Părău-Grid, în anul 1916. A fost ajutată de alte două ,,eroine de pe Olt”, Lucreţia Canja şi Maria Oană. Dar, din punct de vedere obiectiv, cred că Ecaterina Teodoroiu sau Doamna Stanca s-ar potrivit mai bine pe nişte banconote de circulaţie naţională.”

Cristian Drăghici, avocat

,,Pe primul loc ar fi Regina Maria, întrucât România mare este în cea mai mare parte opera ei, iar pe locul secund ar fi Nadia Comăneci. După primul 10 la Mondiale, pentru întreaga planetă Nadia era un renume. Cât priveşte apariţia ei pe bani, ea însăşi valorează ,,aur românesc” şi a făcut pentru România mai mult decât ar fi făcut 70 de bănci!”

Liviu Negrea, protopop greco-catolic

,,Regina Maria este cel mai potrivit chip pentru a apărea pe o bancnotă. Mă refer la ea ca persoană şi ca ce a însemnat pentru tot neamul românesc. Alegerea mea nu are nimic în comun cu monarhia. Nu pentru asta am nominalizat-o.”

Laurean Gheţea, manager spital

,,Martha Bibescu! Este cea mai importantă femeie a culturii române din toate timpurile. Îşi publică în Franţa prima sa carte ,,Les Huit Paradis” (1908), volum premiat de către Academia Franceză.”

Dumitru Flucuş, primar

,,Maria Tănase, acea Edith Piaf a României, merită cu prisosinţă onoarea de a fi tipărită de bani. Dacă chiar s-ar întâmpla astfel, ar fi onorabil şi pentru zona Făgăraşului, mama artistei fiind originară din Cârţa. Palmaresul ei numără o sumedenie de tilturi cu care a fost distinsă de-a lungul carierei, cum ar fi ,,Premiul de stat” sau ,,Premiul de artist emerit”, dovezi ale valorii ei incontestabile în domeniul artistic.”

 (Cristina Cornilă)