Sărbătoare la Mănăstirea Berivoi

Mâine, 30 noiembrie, ceştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României şi cel care a adus pentru prima dată credinţa creştină pe teritoriul dacilor, dar şi pe Sfântul Andrei Şaguna, Mitropolitul Ardealului, luptător pentru demnitatea şi identitatea românilor din Ardeal.

Singurul locaş de cult din Ţara Făgăraşului care va avea sărbătoarea hramului este Mănăstrea Berivoi, de la poalele Munţilor Făgăraş. Deşi a fost distrusă de armatele generalului austriac Bukow în 1761, ea fost reînfiinţată la iniţiativa părintelui Aurel Răduleţ, fiu al satului Berivoi.

Distrugerea ei a implicat şi uciderea unor călugări din obştea existentă atunci, condusă de stareţul Gervasie arhimandritul, un părinte cu viaţă aleasă, venit de la Muntele Athos. Scrie istoricul Ştefan Mateş în cartea sa “Mănăstiri distruse în Transilvania”, că o parte dintre ei au fost arşi împreună cu alţi călugări de la Mănăstirea Bucium, din apropiere, iar o parte au fugit dincolo de munţi, în Ţara Românească.

Timp de aproape 250 de ani, locul a rămas doar în amintirea localnicilor numit „La mănăstiri”, până în 1993 când se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul Sfântul Apostol Andrei. Din 1997 conducerea mănăstirii a fost preluată de către stareţul Protosinghelul Iosif Toma, venit aici de la Mănăstirea Afteia, din judeţul Alba. Acesta, împreună cu puţinii vieţuitori şi ajutat de sătenii din Berivoi şi satele învecinate, încep în 1998 lucrările de construcţie la biserica cu hramul Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat, apostolul românilor. Lucrarile de şantier au fost conduse de Gheorghe Haşu din localitatea Lisa, un iubitor de Dumnezeu şi mare meşter în construcţii de biserici.

De asemenea, la Mănăstirea de la Berivoi se găsesc părticele din moaştele Sfântului Andrei Şaguna, sărbătorit pe 30 noiembrie.

(Alexandru Socaciu)